În pragul sărăciei

Eurostat a publicat în luna acestui an un articol privind condiţiile de viaţă ale populaţiei europene din anul 2008, precum şi nivelul sărăciei, mizeria în care trăim (Living conditions in 2008. 17% of EU27 population at risk of poverty. Higher risk of poverty among children and elderly: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-18012010-AP/EN/3-18012010-AP-EN.PDF).

Oare unde se plasează România?

Procentele arată faptul că în anul 2008 am fost pe locul al doilea în topul ţărilor cu cel mai mare risc al sărăciei. Suntem depăşiţi doar de Letonia, iar Bulgaria, Grecia, Spania şi Lituania ne urmează din aproape.

Cehii, slovacii, olandezii, suedezii, slovenii, austriecii, ungurii şi danezii sunt cetăţenii  europeni cu cea mai scăzută  expunere la acest risc al sărăciei.

Cei mai vulnerabili la acest indicator (riscul sărăciei) sunt persoanele inactive, adică tinerii cu o vârstă maximă de 17 ani şi persoanele care au cel puţin 65 de ani. În medie, riscul sărăciei la nivel de Uniune Europeană al tinerilor este de 20%, al bătrânilor de 19%, şi al persoanelor active de 8%.

1 din 3 tineri români este supus riscului de sărăcie

Vestea “bună” este că tinerii români au cel mai ridicat risc al sărăciei (33%), aceştia fiind urmaţi de bulgari (26%), de italieni şi letonieni, fiecare cu un risc de25%. La polul opus se află danezii (9%), finlandezii şi slovacii (12%).

Jumătate din populaţia în vârstă a Letoniei şi Ciprului este expusă acestui risc. Cel mai bine la acest capitol stau ungurii (4%), cetăţenii din Luxembourg (5%) şi din Cehia (7%).

Şi totuşi, acest indicator este unul subiectiv, de aceea se mai utilizează şi rata lipsurilor materiale pentru a avea o evaluare cât mai adecvată. Acest indicator cuprinde 9 itemi, printre care aflându-se procentul celor care nu îşi permit să plece în concediu o săptămână departe de casă pe an, să menţină o temperatură adecvată în locuinţă, să aibă o masă adecvată care să conţină carne de pui,  peşte sau una vegetariană la fiecare două zile, să deţină o maşină personală.

 

După cum am văzut, nici din punct de vedere material nu o ducem foarte bine, ci din contră, o ducem extrem de rău comparativ cu alte state membre. Se pare că în anul 2008, 76% din populaţia României nu îşi permite o săptămână de concediu, iar jumătate din populaţie nu îşi permitea o maşină (să fie oare aşa?).

Cu ce putem rămâne noi, românii? Doar cu speranţa că vor venii vremuri mai bune…