În ce buzunar intră diferenţa de curs valutar?

În articolele precedente s-a analizat evoluţia pieţei imobiliare din România atât din punct de vedere al preţurilor în lei şi în euro, precum şi în ansamblul pieţei, luând în calcul creditele acordate pentru achiziţionarea unei locuinţe, rata dobânzii la creditele pentru locuinţe, evoluţia cursului euro-leu.
În postarea de faţă voi pune accentul pe diferenţa de curs valutar euro-leu. În ce buzunar intră această diferenţă: în cel al cumpărătorului sau în cel al vânzătorului?
Dar înainte de a răspunde la această întrebare să aruncăm o privire asupra trendului preţurilor la apartamente în Bucureşti. Din primul grafic Evoluţia preţurilor la apartamentele cu 3 camere din Bucureşti se observă că preţurile în lei al apartamentelor este mult mai volatil, aşa cum era de aşteptat.
Preţul în euro pe metru pătrat al unui apartament cu 3 camere în Bucureşti a atins valoarea maximă în perioada analizată (ianuarie 2007 - octombrie 2009) în mai 2008 de 2.067 euro/mp, iar în lei maximul s-a atins în luna martie a anului 2008 cu o valoare de aproape 7.667 lei/mp. În perioadele următoare lunilor în care s-au înregistrat valorile de vârf preţurile, atât în euro, cât şi în lei, preţurile au început să se diminueze, ajungând la un minim istoric în octombrie 2009.



În figura Cine câştigă diferenţa de curs valutar? sunt reprezentate modificările lunare (în procente) de la un an la altul al preţurilor în lei şi în euro pe metru pătrat. Diferenţa de curs valutar este dată de aria cuprinsă între trendul preţului în lei/ mp şi al preţului în euro/mp. Dar totuşi, în ce buzunar intră această diferenţă? Cert este că cel care are de pierdut în această afacere este cumpărătorul, adică omul de rând, cetăţeanul care doreşte să achiziţioneze un apartament. În aceste condiţii putem afirma cu certitudine că agentul economic îşi bagă în buzunarul propriu această diferenţă în totalitate? Răspunsul este DEPINDE, depinde de momentul când a achiziţionat materialele, dacă le-a achiziţionat cu “banii jos” sau pe datorie. În cazul în care materialele sunt luate pe datorie, atunci un factor important este contractul, mai exact clauzele contractuale: plăteşte ulterior materialele la cursul euro-leu la momentul actual sau la momentul primirii materialelor. Chiar dacă agentul economic nu bagă toată suma în propriul buzunar, totuşi înregistrează un câştig din speculaţiile valutare.
Voi reveni cu un articol mult mai amănunţit pe această temă, în care voi trata şi cheltuielile constructorilor pentru construirea unui apartament cu 3 camere.